Peştera Urşilor

     Peştera Urşilor, una dintre cele mai frumoase peşteri de la noi din ţară, se află situată în satul Chişcău, comuna Pietroasa, judeţul Bihor (Muntii Apuseni).


    Drum de acces: Se poate ajunge cu maşina până în imediata apropiere a peşterii. Se părăseşte DN 76 (Oradea-Deva) în comuna Sudrigiu urmând DJ 763 până în apropierea comunei Pietroasa unde virăm la dreapta. În continuare şoseaua ne conduce prin satul Brădet până în satul Chişcău.

Harti Google

Intrarea în peşteră

imagine preluată de la adresa:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Dealul_Gruiu.JPG

            Cu toate că Peştera Urşilor are o vechime de peste 100.000 de ani ea a fost descoperită relativ recent, mai exact în data de 17 septembrie 1975 şi a intrat în circuitul turistic începând cu anul 1980. A fost descoperită întâmplator în urma unei explozii controlate la mina din apropiere. Ca o curiozitate, Traian Curta, muncitorul care a descoperit-o şi care a intrat prima dată în ea, mai trăieşte şi azi (2013). Iniţial s-a dorit distrugerea peşterii pentru a continua exploatarea minieră dar din fericire s-a reuşit salvarea şi amenajarea ei.

Locul pe unde s-a intrat prima data in pestera, marcat simbolic cu o cordelina.

     Peştera Urşilor este alcătuită din patru galerii, dintre care trei (Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă şi Galeria Lumânărilor) se vizitează cu ghid. Cea de a patra galerie (Rezervaţia Ştiinţifică) este deschisă doar speologilor şi reprezintă şi locul unde s-a descoperit un schelet întreg de urs.

Oase de urs în Galeria Oaselor

    Galeria Oaselor se află la intrare şi poartă acest nume datorită numărului mare de oase care s-au descoperit aici. Tot aici se află şi locul pe unde s-a intrat prima dată în peşteră (astupat ulterior), loc în care tavanul are cea mai mică grosime din toată peştera, respectiv doi metri.

Formatiuni in Sala Oaselor

Oase de urs în Galeria Oaselor

Galeria Oaselor, cea mai strâmtă galerie din Peştera Urşilor

    Tot în această galerie se presupune că era intrarea în peşteră (în imediata apropiere a intrării actuale), intrare colmatată de prăbuşirea unor bolovani, datorită faptului că aici pereţii peşterii au grosimea cea mai mică şi tot aici s-au descoperit cele mai multe oase ale ursului de cavernă. Galeria Oaselor este galeria cea mai îngustă din toată peştera.   

   



     Galeria Emil Racoviţă este cea mai mare şi mai lungă galerie vizitabilă şi conţine cele mai multe şi mai frumoase formaţiuni calcaroase: stalactite, stalacmite şi coloane, cu forme, marimi şi culori deosebite cum ar fi racheta şi căsuţa piticilor.

     Galeria Emil Racoviţă începe la intersecţia celorlalte doua galerii vizitabile şi se termină la intrarea în Rezervaţia Ştiinţifică, locul unde a fost reconstituit un schelet al ursului de cavernă. În această galerie tavanul are grosimea cea mai mare.

Racheta

Schelet reconstituit al ursului de caverna
Capatul Galeriei Emil Racovita

   Galeria Lumânărilor începe la intersecţia galeriilor vizitabile şi se termină la ieşirea din peşteră (alta decât intrarea). Poartă acest nume datorită numărului foarte mare de stalacmite care seamănă cu nişte lumânări.

Urs care a încercat să iasă din peşteră

   În afară de aceste stalacmite, Galeria Lumânărilor conţine şi alte formaţiuni spectaculoase: catedrala, gâtul cu cap de lebadă, ultimul urs care a încercat să iasă din peşteră şi care a rămas captiv şi multe altele.

Galeria Lumânărilor

Galeria Lumânărilor

   Rezervaţia Ştiinţifică începe în capătul Galeriei Emil Racoviţă printr-un puţ de cca. 30 de metri. Această galerie este activă şi în ea au acces doar speologii profesionişti care deţin echipament special şi doar cu scop de cercetare.


Mai multe fotografii puteţi vedea aici.

Cabana Padina

·         ALTITUDINE: 1550 m.

·         Construită în 1952

·          Este situată în M-ţi Bucegi, pe valea superioară a Ialomiţei, în Poiana Padina Strungii, de la poalele muntelui Colţii Strungii.

·        CAZARE: 34 locuri în paturi suprapuse în 4 camere (4 locuri, 6 locuri, 10 locuri la etaj, 14 locuri la mansardă).

        DRUMURI DE ACCES

Din Sinaia:

- drum auto pe la cabana Cuibul Dorului, şaua Dichiu (locul unde se construieşte cabana Dichiu, asfaltat, 15 km), cabana Zanoaga, cabana Bolboci, cabana Padina (drum forestier 14 km).

- drum auto pe la Moroieni (asfaltat, 18 km), sanatoriul Moroieni, cabana Zanoaga, cabana Bolboci, cabana Padina (drum forestier 33 km). Practicabil şi iarna.

- Pe potecă marcată cu bandă roşie până la hotel Alpin (cota 1400), durata cca 1½ - 2 ore (se poate ajunge şi cu maşina pe şosea asfaltată 10 km, cu telecabina sau cu telegondola); cabana Valea cu Brazi (cota 1500) bandă albastră, durata cca ¼ - ½ oră; cabana Piatra Arsă marcaj bandă albastră durata cca 1½ - 2 ore. În continuare după traseele descrise anterior.

Din Buşteni:

- Pe potecă marcată cu cruce albastră pe valea Caraimanului (Jepii Mici), pe la cabana Caraiman (alt. 2025 m), cabana Babele (alt. 2200 m), timp de mers vara cca 4 ore, iarna interzis; hotel Peştera (alt. 1610 m), timp de mers 1¼ - 1½ vara, 1½ - 2½ iarna; marcaj cruce albastră până la cabana Padina (¼ - ½ oră); durata totală cca 6-7 ore. Între Buşteni şi cabana Caraiman, drum numai de vară. Din Buşteni se poate ajunge la cabana Babele şi cu telecabina.

- Pe potecă marcată cu triunghi albastru pe văile Urloarea Mică şi Urlătoarea Mare până la cantonul Jepi (într-un timp Casa Naturaliştilor, apoi refugiu salvamont) cca 3½ - 4 ore; triunghi roşu pe o potecă de legătură până sub vf. Ciocârlia (alt. 2025 m), apoi bandă galbenă până la cabana Babele (alt. 2200 m) cca 1 oră; hotel Peştera (alt. 1610 m), cca 1¼ - 1½ ; marcaj cruce albastră până la cabana Padina (¼ - ½ oră); durata totală cca 6½ - 7½.

            De la cabana Piatra Arsă se poate merge direct la hotel Peştera pe traseu bandă albastră, durata cca 1½ - 2 ore vara şi 2 - 2½ iarna.

Din Bran:
- Pe poteca marcată cu bandă roşie trecând prin şaua Strunga; durata cca 5½ - 6½.

         EXCURSII ÎN ÎMPREJURIMI:

- La Pestera Ialomiţei, durata cca ½ oră.

- La Cascada Obârşia Ialomiţei, durata cca 2 ore, pe poteca ce trece pe la hotel Peştera spre vf. şi cabana Omul.

- La cabana şi lacul Scropoasa, durata 2½ - 3½ ore, prin cheile Tătarului şi cheile Zănoagei pe poteca marcată cu cruce albastră.

- În Şaua Strunga, durata cca 1¾ - 2 ore, pe potecă marcată cu punct roşu.

Observţii:

(Ianuarie 2013)

   Preţuri :

            - cazare = 20 lei/pat/zi

            - ceai = 1 leu

            - apă plată/mineral (½ l) = 3 lei

            - alune = 2 lei

            - piept de pui la grătar cu piure = 9 lei

            - ciorbă = 5 lei

            - smântână = 1 leu

            - ½ litru vin vărsat = 5 lei

            - bere Timişoreana = 3,5 lei

            - vermut Angeli (100ml) = 3,5 lei

   Este permisă consumarea în restaurant a produselor aduse din afara unităţii.

   Cabanier de 50 de ani, nea Ion Dumitrache a gospodărit cabana Padina în ultimi 42 de ani, mulţi dintre aceştia alături de soţie.

Salina Turda

        Salina Turda, considerată una dintre cele mai importante saline din Transilvania până prin jurul anului 1840 cand rămane în umbra celei de la Ocna Mureş, este situată în Turda (jud. Cluj), în zona Durgău-Valea Sărată. Intrarea în salină se face acum prin noua, moderna dar şi spectaculoasa intrare din Durgău, Aleea Durgău nr 7 (DJ 161B), ieşirea făcându-se prin acelaşi loc, sau urmand cca un km. galeria Franz Josef cu ieşire în str. Salinelor 54 A. Intrarea în salină prin galeria Franz Josef se făcea până în anul 2010 când s-a deschis noua intrare, după doi ani de reamenajări şi cu ajutor financiar din partea Uniunii Europene.

Noua intrare

        Extragerea sării din salina Turda este posibil să se fi desfăşurat şi în perioada daco-romană, dar cu siguranţă ea a avut loc începand cu sec. XI (în timpul ocupaţiei maghiare) şi până în anul 1932 când exploararea a fost închisă, nemaifiind rentabilă. Până în anul 1992 când a fost redată circuitului turistic, Salina Turda a slujit ca adăpost în timpul celui de-al doilea război mondial şi ulterior ca depozit de brânzeturi.

Mina Rudolf  (Nivelul  -1)

este ultimul loc în care sarea a fost exploatată la Turda

Amfiteatrul

        După deschiderea în scop turistic, în Salina Turda se pot vizita tot timpul anului fostele mine Rudolf, Tereza şi Iosif, utilaje medievale cum ar fi crivacul şi moara de sare. De asemenea salina dispune de săli de tratament şi mai multe posibilităţi de agrement cum ar fi: amfiteatrul, teren de sport, teren de minigolf, pistă bowling, mese de tenis, mese de billiard, loc de joacă pentru copii, roata mare cu şase gondole din care se poate admira salina de la înălţime.

Liftul care coboara in Mina Rudolf (nivelul  -1)

Mina Terezia (Nivelul  -2)

Este o mină de formă conică cu o adâncime de aproximativ 100 m.

Lacul din Mina Terezia
Are între 0,8 şi 8 metri şi ocupă aproape toată baza minei. În anul 1880 a fost oprită extragerea sării din această mină.

Pontonul cu barci din mijlocul lacului

Lacul de la nivelul  -2 (Mina Terezia)

Podul de lemn care duce spre ponton

Podul de lemn care duce spre ponton

                                                       Sala Crivacului

(Crivacul, încă funcţional, ridica pe verticală sarea la suprafaţă, cu ajutorul cailor)

Mina Iosif (Sala Ecourilor)
Mina Iosif (o cameră de mină conică cu adancimea de 87 m) se vede din balcoanele săpate în sare, situate la nivelul galeriei de transport (Franz Josef).

Galeria Franz Josef  (Galeria de Transport)

Este o galerie orizontala cu o lungime de aproape 1000 m. A fost săpată intre anii 1853-1871 pentru a uşura transportul sării la suprafaţă.