Vulcanii noroioşi

Vulcanii noroioşi, localizaţi în Subcarpaţii de curbură,  este o rezervaţie geologică care se întinde pe cca 30 ha. Vulcanii noroioşi sunt creaţi de gazele naturale care provin de la peste 3000 de metri adâncime şi care împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă. Nămolul astfel format, iese la suprafaţă şi în contact cu aerul formează nişte structuri conice asemănătoare cu nişte vulcani în miniatură. Chiar dacă nămolul astfel format parcă clocoteşte la suprafaţă, este totuşi rece, deoarece provine din stratul de argilă.

 

Mai multe fotografii puteti vedea aici.

Cabana Trei Brazi

• Altitudine: 1128 m.

• Situată pe versantul sud-estic al vârfului Moraru din munţii Predealului, la 5 km de Predeal

• DRUMURI DE ACCES

   Din Predeal, şosea asfaltată (pe sub muchia Fetifoiului) pâna la Cabana Trei Brazi; cca 1 oră (5 km).

   Din Timişul de Sus (alt. 870 m) potecă marcată cu bandă galbenă care trece pe muchia Vlădeţului; durata cca 1 oră (poteca începe la km 152 pe şoseaua naţională Bucureşti – Braşov -DN1-).

• TRASEE TURISTICE DE LA CAB TREI BRAZI:

 1.     cab. Trei Brazi – Poiana Secuilor

    -    Marcaj: bandă galbenă 

    -    Durata: 15 min

 2.     cab. Trei Brazi – cheile Râşnovului (spre Râşnov), până în valea Ghimbavul Mic;                                             
    -    Marcaj: triunghi albastru                                    

-        -    Durata cca 1¼ oră

3.     cab. Trei Brazi – M. Fetifoi – la Şipote La Crăcănel – cab. Diham

    -         Marcaj: cab. Trei Brazi – M. Fetifoi (1290 m) – La Crăcănel: cruce albastră

                      La Crăcănel – cab. Diham: punct roşu

    -         Durata cca 3-4 ore

4.     cab. Trei Brazi – cab. Poiana Secuilor – M. Spinarea Calului (1216 m) – Poiana Trei Fetiţe (1720 m)– cab. Cristianul Mare (1705 m)

    -         Marcaj: bandă galbenă

    -         Durata cca 4½-5½ ore

5.     cab. Trei Brazi – Pârâul Rece

    -         Marcaj: triunghi albastru

    -         Durata cca 1 oră

Cabana Poiana Secuilor

• Altitudine: 1070m

• Situată în Poiana Secuilor din munţii Predealului.

• DRUMURI DE ACCES

   Din Predeal, şosea asfaltată (pe sub muchia Fetifoiului) pâna la Cabana Trei Brazi; cca 1 oră (5 km) şi în continuare pe potecă bandă galbenă 15 min. până la cabana Poiana Secuilor.

   Din Timişul de Sus (alt. 870 m) potecă marcată cu bandă galbenă care trece pe muchia Vlădeţului; cca 1 oră până la cabana Trei Brazi (poteca începe la km 152 pe şoseaua naţională Bucureşti – Braşov -DN1-).

• TRASEE TURISTICE DE LA CAB. POIANA SECUILOR

  Aceleasi ca si pentru cab. Trei Brazi. De la cabana Poiana Secuilor la cabana Trei Brazi, poteca marcata cu banda galbena: durata 15 min.

Cabana Dâmbul Morii

• Altitudine: 700m.

• Nu mai funcţionează, dezafectată (foto, Aprilie 2011)

• Situată la poalele masivului Piatra Mare, pe DN1, la 10 km de Braşov şi la 1 km de Timişul de jos.

• DRUMURI DE ACCES 

De la Braşov pe DN1, 10 km până la Dâmbul Morii.

De la Timişul de Jos pe DN1, 1 km până la Dâmbul Morii.

• EXCURSII ÎN ÎMPREJURIMI

    La canionul (cascada) Şapte Scări (950m), pe poteca marcată cu bandă galbenă ce urcă de-a lungul pârâului Şipoaia, cca 1 oră.
    La Peştera de Gheaţă, pe poteca marcată cu punct roşu, care urcă pe culmea Şirul Stâncilor până la peşteră (alt. 1500m); durata cca 2½ ore.
    La cabana Piatra Mare(1630m), pe poteca marcată cu bandă galbenă ce urcă de-a lungul pârâului Şipoaia, pe la canionul Şapte Scări; durata cca 3-4 ore.
    La cabana Piatra Mare(1630m), pe poteca marcată cu bandă rosie ce urcă pe culmea Întorsura Mare şi pe sub vf. Pietricica până la cabană; durata cca 3 ore.

                  

·        

Schitul Iezer

• Aşezământ de maici cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Schitul Iezer este situat în judeţul Vâlcea, in  apropierea localitatii Cheia (la câţiva km de staţiunea Băile Olăneşti), pe valea pârâului cu acelaşi nume de la poalele munţilor Căpăţânii.

• Accesul la acest aşezământ monahal se face pe DN 64A, Rm. Vâlcea - Băile Olăneşti. În localitatea Pauşeşti-Măglaşi virăm la stânga spre satul Cheia pe DJ 654. După 4-5 km ajungem în satul Cheia de unde urcăm pe un drum forestier pe Valea Cheii, drum practicabil cu orice maşină. După alţi 4-5 km ajungem la Schitul Iezerul.

          Viaţa monahală la Sf. Schit Iezer, a fost dusă de călugări până în anul 1946. Mai apoi însă, între anii 1946-1960, locaşul de rugăciune a fost ocupat de maici, care au părăsit schitul obligate de decretul din 1959 dat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. După anul 1989 măicuţele au revenit la schit.

          Schitul Iezer a fost ctitorit iniţial de domnitorii Radu cel Mare (1377-1383) şi de fiul acestuia Mircea cel Bătrân (1386-1418). Ulterior, schitul s-a degradat foarte mult, dar a fost reconstruit, între anii 1558-1559, la 500 m distanţă, de domnitorul Mircea Ciobanul şi de soţia sa doamna Chiajna.

          Biserica actuală a fost construită de episcopul Ilarion şi cuviosul Antonie, care şi-a donat economiile dar a şi muncit personal la ridicarea ei, fiind apoi pictată de ieromonahul Nicolae în 1720.

          Antonie a venit din Ianina (tinutul Pindului, din N-V Greciei) in Ţara Românească în anul 1648 şi s-a stabilit la Rm. Vâlcea, ocupându-se de comerţ. La vârsta de 64 de ani s-a decis să aleagă viata monahală. A renunţat la idea de a se stabili la Muntele Athos, neprimind aprobare de la Episcopul Ilarion dar a fost îndemnat de acesta sa se stabileasca la Schitul Iezer. In apropierea schitului a găsit o peşteră în care, timp de trei ani, a dăltuit în stâncă paraclisul şi chilia în care a trăit până la vârsta de 92 de ani. Tot aici, la gura pesterii şi-a sapat şi pregătit locul de veci, unde şi-a găsit odihna veşnică la 23 Noiembrie 1720. Mai tarziu, in 1992, schimonahul Antonie a fost canonizat sub numele de Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul, asa cum apare si in calendar la data de 23 Noiembrie.

          Din anul 1998, schitul s-a îmbogăţit cu o nouă biserică.

Băile Olăneşti

Staţiunea balneoclimaterică Băile Olăneşti este situată în N-E Olteniei, mai exact în judeţul Vâlcea, la 18 km de Rm. Vâlcea, la capătul şoselei DN64A, la poalele Munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 450 m.

Prima atestare documentară a localităţii Băile Olăneşti datează din 19 iulie 1527.

Climatul cu influienţe mediteraneene, cu ierni blânde lipsite de vânturi şi veri răcoroase conferă Olăneştiului statutul de staţiune permanentă.

Izvoarele de la Olăneşti au fost descoperite pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, au fost analizate din punct de vedere chimic în 1830 şi menţionate în prima lucrare de balneologie generală apărută în România în 1837. Calitatea deosebită a apelor minerale de la Olăneşti, este cunoscută pe plan mondial din secolul al XIX-lea, mai exact din anul 1873, când a fost medaliată cu aur la expoziţia Internaţională de la Viena.

Datorită numărului mare de izvoare (peste 30) şi a varietăţii compoziţiei şi concentraţiei apelor minerale fac din Olăneşti una din cele mai cunoscute şi apreciate staţiuni de la noi din ţară.

Dar staţiunea Băile Olăneşti nu este frecventată doar pentru apele sale minerale. Climatul plăcut în orice anotimp, cu temperatura medie de + 9°C, precipitaţii moderate şi nebulozitate scăzută, aerul deosebit de curat, construcţiile vechi în stil oltenesc, arbori seculari, flori multicolore şi chiar nuferi albi sunt o oază de sănătate şi recreere în orice anotimp, pentru oricine.

                                     Bisericuta de lemn Horia

                                                 Izvorul 24

Împrejurimile staţiunii Băile Olăneşti le puteţi vedea accesând postările: Schitul Pahomie, Schitul Iezer

Mai multe fotografii cu Băile Olăneşti şi împrejurimi puteţi vedea aici: 2009, 2011

Schitul Pahomie

• Schitul Pahomie este situat în judeţul Vâlcea, la cca 30 km de Rm. Vâlcea, adăpostit sub crestele Munţilor Căpăţânii, la 650m altitudine.

• Accesul la acest aşezământ monahal se face pe DN 64A, Rm. Vâlcea - Băile Olăneşti. În localitatea Pauşeşti-Măglaşi virăm la stânga spre satul Cheia pe DJ 654. După 4-5 km ajungem în satul Cheia de unde urcăm pe un drum forestier pe Valea Cheii, drum practicabil cu orice maşină. După alţi 4-5 km ajungem la Schitul Iezerul. 

Schitul Iezer

De aici putem continua cu maşina cca 10-12km sau pe jos, urmând marcajul turistic cruce roşie 2-3 h până la Izvorul Frumos, o frumoasă cascadă care curge pe o stâncă de aproape 50 de metri, pe care este ridicată bisericuţa schitului.

Izvorul Frumos

Intrarea in schit

 Bisericuţa care poartă hramul ”Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” este construită lipită de stânca muntelui, oferind o privelişte deosebită.

          Din pisania schitului, aflăm că întemeietori acestui sfânt aşezământ sunt postelnicul Papa – devenit în călugărie Pahomie monahul, feciorul stolnicului Iordache Pârşcoveanu şi haiducul Sava în anul 1520, astfel justificându-se numele de Schitul Pahomie.

Chiliile calugarilor

 Chiliile calugarilor

Loc de odihna si reculegere

          

După o altă pisanie, Pahomie nu ar fi altul decât banul Barbu Craiovescu, ctitor al Mânastirii Bistriţa (1492-1494), care, atunci când reface această mânastire (1519-1520) dărâmată de tunurile lui Mihnea cel Rău în anul 1509, construieşte şi Schitul Pahomie, în amintirea vremurilor când pribegea prin aceste locuri împreună cu prietenul său căpitanul Sava (devenit Sava Haiducul) pentru a scăpa de Mihnea.

          Data de 1684 (1694 după alte înscrisuri) din pisania de astăzi a schitului se presupune a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelaşi an cu renovarea Mânăstirii Bistriţa de către Constantin Brâncoveanu, descendent al Craioveştilor.