AMINTIRI (ÎNTOARCERE ÎN TIMP)

Frumoasă eşti copilărie,

Cu anii tăi cei minunaţi,

Când totu-i plin de bucurie,

Lângă prietenii adevăraţi.

Şi tu adolescenţă eşti superbă,

Cu neuitatele iubiri,

Când totul ţi se pare plin de vervă,

Şi visele nemărginiri.

Dar încet pe nesimţite,

Toate astea duse-au fost,

Şi-au rămas nepreţuite,

Veşnic amintirile.

Încet, încet anii-au trecut,

Adunând tristeţi mărunte,

Dar parcă sufletul n-a vrut,

Fericirea să o-nfrunte.

Valul cald al tinereţii,

Spumegând, la mal se sparse,

Şi din negura tristeţii,

Amintirea se întoarse.